DIRECŢIA JUDEŢEANĂ COMUNITARĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR BRAŞOV
Acasă - STARE CIVILĂ - INREGISTRAREA CASATORIEI

ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI

Căsătoria între doi cetăţeni români

Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre ei.

În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în localitatea unde urmează a se încheia căsătorie, el poate face declaraţia de căsătorie la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la primăria localităţii unde urmează a se încheia căsătoria.

Odată cu declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor prezenta următoarele documente:

  • actul de identitate;
  • certificatul de naştere, în original şi în copie;
  • certificatul medical privind starea sănătăţii, valabil 14 zile de la data emiterii şi care trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu căsători (certificat prenupţial);
  • declaraţie pe propria răspundere că nu cunosc niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;

după caz:

  • acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare dacă este cazul (certificatul de deces al fostului soţ, certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei, sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă);
  • aprobarea preşedintelui consiliului judeţean pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, în condiţiile prevăzute de lege;
  • avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz a tutorelui şi autorizarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă, cu respectarea prevederilor Codului familiei.

Termenul legal de încheiere a căsătoriei este de 10 zile de la data când a fost înregistrată declaraţia de căsătorie. În acest termen se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria. Cu aprobarea primarului se poate oficia căsătoria înainte de împlinirea sau expirarea termenului de 10 zile, dar fără depăşirea termenului de valabilitate a certificatelor medicale privind starea sănătăţii. Constituie motiv temeinic când viitorii soţi vor să oficieze căsătoria, înainte de naşterea unui copil.

Locul încheierii căsătoriei este sediul serviciului de stare civilă din localitatea competentă. Căsătoria se poate încheia în afara sediului primăriei, cu aprobarea primarului, dacă din motive temeinice unul dintre soţi se află în imposibilitatea de a se prezenta (exemplu: suferă de o boală şi nu se poate deplasa). Se poate oficia căsătoria în afara sediului primăriei în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor private de libertate, în penitenciar.

La încheierea căsătoriei, viitorii soţi vor declara, în faţa delegatului de stare civilă, numele pe care s-au voit să-l poarte în căsătorie, ei pot să-şi păstreze numele lor dinainte de căsătorie, să ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite.

În aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat, la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria.

Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există o piedică legală ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite. Opunerea la căsătorie se va face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care ea se întemeiază.

Căsătoria nu poate fi dovedită decât prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de stare civilă.

Căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin (căsătorie mixtă)

În situaţia încheierii unei căsătorii dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin, acesta din urmă trebuie să prezinte, pe lângă documentele enumerate mai sus şi dovada eliberată de misiunea diplomatică a statului de cetăţenie, acreditată în România, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute de legea sa naţională pentru a încheia căsătoria în România.

Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă şi de dreptul familiei vor  prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective. Aceste state sunt următoarele: Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreea, Croaţia, Republica Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.

Documentele eliberate de aceste state sunt SCUTITE DE APOSTILARE şi SUPRALEGALIZARE.

Cetăţenii ale căror state nu au misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră acreditat în România vor da declaraţii pe proprie răspundere, autentificate de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei.

Reglementări speciale la încheierea căsătoriei dintre un cetăţean român şi un cetăţean străin.

a) Cetăţenii israelieni, pentru încheierea căsătoriei în România, vor dovedi îndeplinirea condiţiilor de fond, cerute de legea lor naţională, prin următoarele documente:

Øextras de înregistrare civilă sau extras din evidenţele populaţiei, eliberat de Ministerul de Interne, în original, copie xerox şi traducere legalizată a acestuia (maxim 3 luni de la emitere);

Øîn cazul în care persoana este divorţată sau văduvă se solicită, după caz, hotărârea de divorţ sau certificatul de deces, în original, copie xerox şi traducere legalizată a documentului;

Ødeclaraţie notarială pe propria răspundere, din care să rezulte că la data depunerii documentelor la starea civilă, nu există încheiată o altă căsătorie.

Documentele emise de autorităţile israeliene trebuie să fie apostilate.

b) Cetăţenii norvegieni, la încheierea căsătoriei în România vor face dovada îndeplinirii condiţiilor de fond ale legii norvegiene, prin prezentarea unui document eliberat de Centrul Naţional de Înregistrare (confirmation of registered information), care trebuie să fie legalizat cu Apostille de o Prefectură din Norvegia sau de Ministerul Regal al Afacerilor Externe.

Documentele emise de autorităţile norvegiene trebuie să fie apostilate.

c) Cetăţenii elveţieni vor prezenta numai un document eliberat de autorităţile din Elveţia sub forma unui certificat de capacitate matrimonială, care trebuie să aibă aplicată Apostila conform prevederilor Convenţiei de la Haga din 05.10.1961.

Documentele emise de autorităţile elveţiene trebuie să fie apostilate.

d) Cetăţenii saudiţi care doresc să încheie căsătoria în România se vor adresa forurilor de resort din Regat pentru aprobarea căsătoriei; aprobarea se transmite Ambasadei Regatului Arabiei Saudite din România, ambasada eliberând o dovadă privind încheierea căsătoriei.

Documentele emise de autorităţile saudite trebuie să fie supralegalizate.

e) Cetăţenii kuwaitieni vor face dovada îndeplinirii condiţiilor de fond ale legii lor naţionale la încheierea căsătoriei în România numai prin aprobarea scrisă eliberată de Ambasada Statului Kuwait la Bucureşti.

Documentele emise de autorităţile kuwaitiene trebuie să fie supralegalizate.

f) Cetăţenii germani vor face dovada îndeplinirii condiţiilor de fond prin prezentarea certificatului de capacitate de căsătorie eliberat de către oficiul de stare civilă competent din Germania, în original, apostilat, împreună cu traducerea în limba română, legalizată de notarul public.

Documentele emise de autorităţile germane trebuie să fie apostilate.

g) Cetăţenii ucrainieni în vederea înregistrării unei căsătorii şi a confirmării stării lor civile vor prezenta o declaraţie pe propria răspundere, legalizată de către reprezentantul diplomatic, oficiul consular al Ucrainei sau notar, prin care se confirmă că persoana în cauză nu este căsătorită.

Documentele emise de autorităţile ucrainiene sunt scutite de apostilare.

h) Cetăţenii moldoveni vor prezenta la depunerea dosarului de căsătorie Certificatul de stare civilă eliberat de organele de stare civilă ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale al R. Moldova sau de către funcţionarii consulari ai misiunii diplomatice şi consulare ai R. Moldova, în colaborare cu instituţia menţionată. Legitimarea se va face în baza paşaportului valabil şi a vizei de şedere valabilă atât la depunerea dosarului cât şi la oficierea căsătoriei.

Documentele emise de autorităţile moldovene sunt scutite de apostilare.

i) Cetăţenii olandezi stabiliţi în altă ţară care doresc să se căsătorească în România şi care fac dovada şederii pe teritoriul României cu un document emis de către Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosarul de căsătorie declaraţie notarială din care să rezulte că nu mai au o altă căsătorie încheiată şi nedesfăcută.

Documentele emise de autorităţile olandeze trebuie să fie apostilate.

Certificatele de stare civilă prezentate de cetăţenii străini, în vederea căsătoriei, vor fi în mod obligatoriu apostilate sau supralegalizate, dacă acesta nu este un cetăţean al vreunui stat cu care România are încheiate tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică.

Documentele administrative emise de statele semnatare ale Convenţiei de la Haga vor fi în mod obligatoriu Apostilate.

Documetele administrative emise de autorităţile care nu au ratificat Convenţia de la Haga şi nu au tratate/convenţii/acorduri încheiate cu România, vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile art.162 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.

SUPRALEGALIZARE – pe lângă ştampila organului emitent, actul trebuie să aibă ştampila Ambasadei sau Consulatului român din statul de origine, sau a Ambasadei ori Consulatului statului de origine din România şi, în ambele situaţii, ştampila Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia Generală Afaceri Consulare - Biroul Legalizări Documente.

Vot legal!